Lovitură de grație în dosarul ”Granitul”! Expertizele extrajudiciare – există indicii de fraudă! Prejudiciul, confirmat definitiv de Curtea de Apel București

Curtea de Apel București a respins, luni, definitiv, prin Hotărârea nr. 3285/19.12.2022, recursul Olguței Vasilescu, primarul Craiovei, la decizia prin care Tribunalul București valida un raport de control al Ministerului  Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în dosarul ”Granitul”, stabilind un prejudiciu cauzat de plăți nelegale până la concurența sumei de  238.184,39 lei. 
Așadar, este dovedit că primăria a decontat lucrări neefectuate în cadrul proiectului de transformare a centrului Craiovei, contractat de Asocierea SC Recon SA, SC Ramber România SRL (Seksui AA1/24/042014), SC TCIF SA, pentru 14 milioane de euro.
Reamintim concluzia actului de control din 2019 al MDLPA: ”Au fost identificate indicii certe cu privire la prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în numele acestora, respectiv însușirea necuvenită a sumei de 2.319.060,64 lei +TVA în valoare de 556.574,52”. 
Aparent, Vasilescu a fost totuși ”spălată” de judecători, care, deși prejudiciul calculat de MDLPA era de zece ori mai mare, provenind din diferența între valoarea granitului ofertat la licitație și cel asamblat în zona centrală a orașului, au considerat că acest aspect nu are importanță și au luat în considerare o singură expertiză, favorabilă primăriei.
Nu au putut șterge cu buretele și banii plătiți pentru lucrările neefectuate, suma rămasă cu titlu de prejudiciu: 238.184,39 lei.

Caracteristici ”aproximativ egale”

Schema cu granitul este una foarte simplă: se ofertează la licitație granit la o calitate, dar, de fapt, se cumpără piatră de la diverși furnizori, fără documentație specifică la cerințele proiectelor finanțate din fonduri europene. Ca atare, orice evaluare ulterioară poate fi ușor contestată, neexistând pur și simplu informații despre materialele folosite.
Așa că, pentru judecători, dar și pentru procurori, a fost suficient ”cuvântul de cercetaș” al primăriei: ”Materialele ofertate și cele puse în operă sunt similare și au caracteristici tehnice aproximativ egale (sâc!)”. Sau: ”granitul este o rocă naturală ai cărei parametrii (se scrie cu un ”i”, că e nearticulat, dragi specialiști de 20.000 de lei pe lună din banii publici!) pot fi diferiți de la o zonă de extracție la alta, chiar în cadrul aceleiași cariere, neputând obține valori fixe și egale în orice situație”.
Două paragrafe mai jos, primăria își mai trage o palmă, recunoscând că: ”singura obligație ce ne revenea (…) fiind aceea de a cumpăra granit în cantitatea, calitatea, culoarea cu respectarea specificațiilor și caracteristicilor tehnice impuse prin dosarul de achiziție publică”.
Păi, tocmai ați recunoscut că granitul instalat este similar – deci nu la calitatea și culoarea impuse – și are caracteristici tehnice aproximativ egale – deci nu cele impuse.
Mai clar de-atât nu există!
Cu toate astea, la Craiova, în România, în general, pentru că vorbim de instanțele din București,  merge la dibuială și la plezneală. Ce bani europeni, ce proiecte?
La începutul lui 2019, Primăria Craiova era înștiințată și că latura penală nu se confirmă, deci sesizarea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) va fi clasată.
Ce fericire!

Unde e supărarea: fapta rămâne, iar, din expertizele ulterioare, ”a rezultat și existența unor indicii de fraudă”

Mai sus sunt extrase din sentința civilă nr. 1098/2002, a Tribunalului București, atacată de Primăria Craiova în recurs, pentru că Olguța Vasilescu dorea anularea totală a raportului de control al MDLPA, ca să nu mai rămână urme.
Aici intervine un aspect interesant: primăria solicită instanței să constate inadmisibil actul de control ”din perspectiva securității juridice”, raportat la clasarea sesizării către DLAF privind existența unor posibile fapte de natură penală. Adică, procurorii ne-au lăsat în pace, dar țopârlanii de la minister se țin de c… nostru!
Este motivul pentru care SC 1098 a și fost atacată în recurs, nu prejudiciul rămas, o nimica toată. Care, în paranteză fie spus, a și fost plătit, numai că Recon a greșit contul. Dar asta e altă poveste.
Din răspunsul instanței la excepția de inadmisibilitate ridicată de OV, aflăm că ”aceste apărări invocate de reclamantă sunt netemeinice și urmează a fi respinse”. De ce? Pentru că în cauză au fost efectuate și două expertize extrajudiciare, ”care au lămurit aspectele sesizate și din care a rezultat și existența unor indicii de fraudă”.
Iar aici s-a tras linie, pentru că aceste constatări au rămas definitive, prin respingerea recursului Primăriei Craiova.
Sigur că și MDLPA a făcut recurs la SC 1098, prin care i s-a dat dreptate Olguței Vasilescu în privința culorii și durității granitului (sâc!), dar aici existau șanse de aprox. 0,0001% să-și bată joc judecătorii unii de alții…
Revenim cu extrase din sentință, pentru că povestea granitului ”pus în operă” ca la talcioc, spusă de OV, este savuroasă!