Deputatul PNL de Dolj Nicolae Giugea este inițiator/coinițiator a nu mai puțin de 93 de propuneri legislative în mandatul 2020 – 2024, dintre care 21 au căpătat deja statut de lege.
Parlamentarul craiovean ne-a dezvăluit care dintre demersurile de acest gen, încă nematerializate prin adoptarea de către camera decizională și promulgare, reprezintă prioritățile sale pentru acest final de an.
În ordine cronologică, de importanță majoră pentru securitatea alimentară a României ar fi legea pentru modificarea unor acte normative în vederea reabilitării şi/sau înfiinţării infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj, precum şi pentru sprijinirea investiţiilor în producţia şi procesarea produselor agricole în România.
Proiectul depus în urmă cu un an a fost adoptat de Senat și a primit deja două dintre cele patru avize solicitate, fiind în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional.
”Având în vedere faptul că realizarea urgentă de investiții publice și private în domeniul agricol reprezintă o componentă esențială de securitate alimentară pentru România, propunem următoarele modificări și completări legislative:
– majorarea bugetului alocat Programului național de reabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj, de la 1,5 miliarde euro, în prezent, la 3,5 miliarde euro, în scopul acoperirii difențelor de cost apărute în ultimii 6 ani și al majorării suprafețelor acoperite de infrastructură de irigații la 2,5 milioane hectare;
– realizarea celui mai ecologic, eficient energetic (sistem gravitațional – costuri energetice minime), rapid și economie (din perspectiva costurilor și al timpului de realizare) proiect principal de irigații ”Canalul: Dunăre-Jiu-Olt-Argeș” care va deservi o arie vastă de suprafețe agricole din sudul țării, de la Mehedinți și până în Argeș, în care se cultivă nu numai cereale, ci și legume, fructe sau viță de vie;
– majorarea componentei nerambursabile aeordată prin subprogramul Agro IMM Invest până la maximum 25% aplicată la valoarea finanțării garantate, astfel încât fermierii mici și mijlocii să poată avea acces la echipamente de irigații și la utilaje pentru prelucrarea produselor primare”, punctează Nicolae Giugea principalele modificări pe care viitoarea lege le va impune.
În ceea ce priveşte sursa de finanțare pentru măsurile propuse, parlamentarul craiovean a precizat: ”Bugetul suplimentar alocat Programului național de reabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj, în condițiile impuse de prezenta lege (respectarea Directivei 2000/60/CE – cadrul de politică comunitară în domeniul apei și necesitatea asigurării eficienței energetice a sistemelor de irigații), poate fi asigurat din fonduri europene nerambursabile, aferente cadrului multianual 2021-2027, dat fiind că Programul are termen de implementare până în anul 2027.
În absența realizării investițiilor propuse (publice/private), impactul bugetar va fi mai mare, prin faptul că Guvernul va fi obligat să acorde fermierilor români despăgubiri de miliarde de lei pentru sute de mii de hectare (poate chiar milioane) afectate anual de seceta pedologică. Este evident că efortul financiar trebuie îndreptat către investiții, pentru a evita calamitățile.
Aşadar, impactul bugetar agregat al măsurilor financiare propuse este unul pozitiv, pe termen scurt, mediu şi lung, nu numai asupra sectorului producției agricole, ci şi asupra capacitãților de procesare a produselor obținute în agricultura româneascä. Trebuie precizat că toate mäsurile propuse pot ft susținute din fonduri europene nerambursabile, in condițiile în care țara noastră continuă sä aibã o rată modestä de utilizare a acestor resurse financiare. Mai mult decât atât, asigurarea necesarului de umiditate în sol prin irigații, contribuie la stoparea procesului de deşertificare a suprafețelor agricole din sudul României (mii de hectare sunt eliminate din circuitul agricol ca efect al deşertificării)”.