În noua lege a restituirii proprietăţilor sunt prevăzute amenzi de la 100 de milioane de lei vechi la un miliard de lei vechi aplicabile persoanelor care împiedică, sub orice formă, centralizarea cererilor de restituire nesoluţionate, refuzul de a preda suprafeţele de teren rămase la dispoziţia comisiilor locale sau judeţene, precum şi, potrivit art. 36. litera e), din Legea 165 pe 2013, refuzul institutelor, staţiunilor de cercetare şi instituţiilor publice de a preda terenurile prevăzute în lege Agenţiei Domeniilor Statului. Contravenţiile vor fi constatate, potrivit art. 38, de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sau de către prefect ori împuterniciţii acestuia. Acestea ar fi, pe scurt, modalităile de constrângere a primarilor deprinşi cu fentarea proprietarilor de drept ai unor terenuri, dar şi a managerilor institutelor şi staţiunilor de cercetare, de a pune la dispoziţia adevăraţilor proprietari pământurile agricole. Surse guvernamentale vorbesc chiar despre posibilitatea ca reprezentanţii autorităţilor competente în domeniu de a promova acţiuni în penal, în cazurile în care există dovezi că, prin abuz sau neglijenţă, ori prin alte lucrări circumscrise penalului, reprezentanţii organizaţiilor enumerate la art. 36 împiedică aplicarea legii restiturii proprietăţilor.
Milioane de euro, recoltate la negru
Revenind puţin la situaţia terenurilor de la Dolj, merită menţionată centralizarea terenurilor deţinute de staţiunile de cercetare în perioada 2007 – 2010. Astfel, dacă în administrarea acestora erau înregistrate circa 5.150 anual, în scop experimental erau cultivate, în medie, numai 100 de hectare pe an! Rezultă că aproximativ 5.000 de hectare, care nu au fost niciodată retrocedate proprietarilor de drept, erau exploatate la negru. Nimeni nu a rezolvat misterul celor 5.000 de hectare şi a beneficiarilor producţiilor lor, însă, se pare, timpul acestora s-a scurs. Marian Bădîrci