Anul 2018 a fost declarat de către Uniunea Europeană drept Anul European al Patrimoniului Cultural, concept ce își propune să accentueze însemnătatea caracterului comun al moștenirii culturale europene ce constă de faptîn promovarea acelorași valori, prin moștenirea culturală înrudită și prin istoria europeană comună.
Pentru a ne raporta la cultura europeană e nevoie să cunoaștem, să promovăm identitatea culturală națională și să argumentăm apartenența la spațiul european prin prezentarea tuturor formelor și aspectelor culturale din zona în care trăim. Și vorbind despre aceasta zonă, putem spune că Doljul este un județ minunatîn care cultura îmbracă cele mai variate forme de la muzee, biblioteci, monumente istorice, situri arheologice și până la obiceiuri, meșteșuguri, manifestări artistice, arhitectură și altele. Vorbind despre valorile culturale craiovene, cu greu poți face o selecție a celor mai importante, căci grandoarea, varietatea stilistică și încărcătura istorică acestora ne oferă prilejul unei îndelungi și încântătoare incursiuni în istoria culturală a municipiului, unde pitoreștile influențe balcanice se îmbină armonios cu cele ale curentelor vestice.
Cel mai vechi monument de arhitectură al Craiovei este Casa Băniei. Încă de la sfârșitul sec. al XV-lea, în istoria Țării Românești s-a impus neamul marilor boieri Craiovești, începând cu Barbu Craiovescu, iarîn 1699, voievodul Constantin Brâncoveanu, descendent al neamuluiCraioveștilor, a reclădit Casele Băniei din Craiova. Deși a suferit multe transformări de-a lungul timpului, spre sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX sub acoperământul acestui edificiu au funcționat diferite instituții: Tribunalul Craiova, Liceul Frații Buzești, Școala normală de învățători, Seminarul teologic, Arhivele Statului Dolj, Muzeul Olteniei iar în prezent, aici se află Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei.
De o celebritate notorie se bucură și Casa Glogovenilor, construită de familia boierilor Glogoveni în 1802. De această casă sunt legate numele unor mari personalități din sec. al XIX-lea care, trecând prin Craiova, au poposit aici: Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821; Mihail Kogălniceanu, istoric, diplomat și om politic; Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Române și fondatorul României moderne; Regele Carol I al României. Peste timp și Casa Glogoveanu a suferit transformări,aici desfășurându-și activitatea Primăria Craiovei și mai apoi Tribunalul Județean Dolj.
Casa Lecca,a fost construită de Constantin Lecca, primul pictor modern de pe meleagurile Olteniei și primul profesor de desen din acest colț de țară. De numele lui Constantin Lecca se leagă și prima tipografie din Craiova înființată în 1837,unde la 3 octombrie 1838 apare “Mozaicul”, prima revistă de cultură din Oltenia, scrisă cu alfabet de tranziţie (chirilic şi latin).
Casa Romanescu, a fost construită în mai multe etape, pentru familia boierilor patrioți craioveni – Romanescu. Monumentul de arhitectură de interes național, poartă numele celebrului om politic Nicolae P. Romanescu,care a influențat în mod spectaculos destinul modern al Craiovei de-a lungul celor 48 de ani de activitate politică și administrativă, în calitate de consilier, primar, deputat sau senator. Este recunoscut faptul că anii 1901-1904 sunt cei care au marcat saltul calitativ al Craiovei, modernizarea sa în sens european, recunoașterea sa ca oraș civilizat de tip occidental. Tot lui Nicolae P. Romanescu i se datorează și proiectul realizat de arhitectul peisagist francez ÉdouardRedontpentru transformarea Grădinii Bibescu într-un mare parc artistic și ecologic ce a primit medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris, din anul 1900. Inaugurarea parcului a avut loc la 29 septembrie 1903 în prezența Regelui Carol I, a familiei regale, a tuturor personalităților politice și culturale din România. Astăzi, acest parcpoartă numele de ParculNicolae Romanescu, iar casa sa a dobândit o destinație pe măsura valorii sale arhitecturale și istorice, devenind astăzi Casa Universitarilor din Craiova.
Palatul Jean Mihail esteconsiderat a fi unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură civilă din oraș, construit între 1900-1907 de arhitectul italian ConstantinoCichi, după planurile arhitectului francez Paul Gauttereau în stil baroc târziu. Palatul a fost construitpentru a-i servi drept reședință particulară omului politic Constantin (Dinu) Mihail,însă el a intrat în conștiința publică sub numele de Jean Mihail, fiul său. În 1936 palatul a fost donat statului prin testament de către ultimul reprezentant al acestei familii, iar din 1954, palatul a devenit sediul Muzeului de Artă din Craiova. În istoria clădiriise înscriu mai multe vizite ale unor personalități din țară și străinătate, astfel, între 5 noiembrie–25 decembrie 1939,a găzduit vizita guvernului polonez în frunte cu președintele Poloniei, IgnacyMoscicki și a mareșalului Eduard SmiglyRydz. În Palatul Jean Mihail s-au încheiat două tratate: în 1940, între România și Bulgaria, iar în 1944, între Bulgaria și Iugoslavia. Muzeul de Artă din Craiova este cunoscut în întreaga lume prin patrimoniul său organizat pe două galerii: de artă universală (școală olandeză, flamandă, franceză, italiană) ce cuprinde lucrări din sec. XVII, și românească (sec. XVI-XX)- colecții Constantin Lecca, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza și Cabinetul Constantin Brâncuși – creatorul sculpturii moderne.
Palatul Gogu Vorvoreanu, ridicat la începutul sec. XX, între anii 1905-1910 după planurile renumitului arhitect Dimitrie Maimarolu, a reprezentat reședința familiei cunoscutului avocat latifundiar Gogu Vorvoreanu care a îndeplinit pe rând funcţiile de Primar al Craiovei, Preşedinte al Consiliului Judeţean, membru la Curtea de Apel Craiova, Procuror General, deputat și preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Comerţului.În timpul ocupaţiei din 1916-1918, Palatul a fost sediul comandamentului german și tot aici se desfăşoară acțiunea celebrului roman “Cronica de familie” al scriitorului Petru Dumitriu unde membrii acestei familii craiovene sunt transpuse în personajele romanului. AstăziPalatul găzduiește sediul Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei și Mitropoliei Olteniei iar în curtea sa a fost strămutată din localitatea gorjeană Tălpășești o bisericuță de lemn, veche de 230 de ani, care servește drept paraclis mitropolitan.
Palatul de Justiție, proiectat în 1890 după planurile arhitectului Ion N. Socolescueste o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură. Un rol important în construcția palatului l-au jucat Alexandru Marghiloman – Ministru al Lucrărilor Publice și prefectul de Dolj Nicu Economu, care a finanțat execuția lucrărilor.Clădireaa fost ridicată în perioada 1894-1912(cu patru nivele) iar forma inițială a clădirii Palatului de Justiție era de patrulater întretăiat pe mijloc de un corp central, care corespundea intrării principale. Edificiul a fost mărit prin construirea în 1927, 1945 și 1975-1976 a unor noi corpuri de clădire cu cinci și respectiv șase nivele.Astăzi, cea mai impunătoare clădire din centrul Băniei, Palatul Justiției, a devenit Universitatea din Craiova, parte integrantă a comunităţii academice europene și internaționale.
Palatul Administrativsau Palatul Prefecturii, a fost construit în perioada 1907-1912, după planurile arhitectului Petre Antonescu, cel care a proiectat în stil neoromânesc cu elemente brâncovenești, mai multe clădiri din Craiova. Constructorul clădirii a fost ing. Giovanni Battista Peressutti și încă de la început clădirea a avut destinație administrativă. Și astăzi clădirea păstrează întocmai forma și planul din anul inaugurării (1910) iar de-a lungul timpului aici au funcționat Prefectura Județului Dolj, sediul Comitetului Regional, apoi al Comitetului Județean PCR, iar din 1989 al Prefecturii și Consiliului Județean Dolj.
Banca Comercială s-a construit după planurile arhitecților Ion Mincu și Constantin Iotzu, între anii 1902-1908, de către antreprenorii Della Barba și Peressutti din Craiova. Proiectul a prevăzut construcția pe trei nivele, fiind mai întâi Banca Comerțului până în 1948, iar după această dată sediul Filialei Academiei de științe istorice, arheologie și etnografie. Actualmente, în această clădire este sediul Primăriei și al Consiliului Local al municipiului Craiova.
Casa Lăceanu,construită în perioada 1870-1880 după modelul palatelor florentine este, poate, una dintre cele mai emblematice construcții în slujba culturii craiovene deoarece adăpostește prima bibliotecă publică și primul muzeu din Craiova.
Datorită generozității familiei Alexandru și Aristia Aman (născută Lăceanu), care și-a donat întreaga avere pentru înființarea unui centru cultural, ne bucurăm azi de impresionantul sediu al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”. La colecția de cărți a Familiei Aman, în spiritul aceluiași patriotism specific vremii, se vor adăuga și alte donații particulare, dintre acestea amintind-o pe cea a lui Nicolae P. Romanescu cu un număr impresionant de 4000 de volume sau cea a scriitorilor: Caton Theodorian, Elena Chițu, Constantin M. Ciocazan, Elefterie Cornetti.
