Intro
Știu că ”șuetist” nu există în dicționar, dar mi-am permis un joc stilistic bazat pe derivare care mă distrează la culme și care, sunt sigur, va fi pe deplin agreat de către cititorii mei. Nu și de către agramații de prin instituții publice, PSD, televiziuni ș.a.m.d., ajunși mari directori, editori bla, bla, bla… Am făcut această introducere drept preaviz la adresa secăturilor PSD care vor avea tupeul să comenteze. În altă ordine de idei, explicativele relativ recente scot din definiția cuvântului șuetă trimiterile la bârfă, dar nu disociază ”ușor” de ”spiritual”, inducând astfel confuzia, pentru că – o spun cercetătorii, nu profesorașii de doi saci de cartofi, o coșniță de struguri și niscaiva ouă – asocierea discuție ”ușoară” poate fi intrepretată doar ca o conversație fără pretenții ”spirituale”, respectiv inteligență, agerime etc., așa că o șuetă nu poate fi în același timp o dezbatere și ”ușoară”, și ”spirituală”. În fine, trecând peste aspectele de ordin gramatical, prin ”șuetist” voi înțelege aici un bârfitor care și-a clădit din asta o meserie, în sensul că primește bani pentru statul la cafea și șuete cu intervievații de partid, el în calitate de examinator, ei – de loaze ale partidului candidate la un post bine plătit din banii fraierilor, iar, pe de altă parte, execută ordinul de partid când trebuie demis un angajat, el, șuetistul, desigur – tot în calitate de examinator. Buuunnn! Să trecem la subiect, cu precizarea că specimenele de mai sus nu au legătură, deocamdată, cu evenimentul, pentru că n-am apucat să-l studiez în profunzime. Metoda, însă – da!
Subiect
Într-un caz recent de evaluare a unui director din instituțiile subordonate Consiliului Județean Dolj a ieșit la iveală că membrii comisei de examinare avuseseră fie relații contractuale cu titularul proiectului de management, fie alte relații profesionale. Din start, comisia era în ilegalitate, suficient pentru ca semnatarul dispoziției/actului prin care a fost constituit respectivul organism să fie luat la întrebări inclusiv de către procurori. Adică, de ce n-ai desemnat niște specialiști în domeniu și, dacă se putea, care nu au, periodic, relații contractuale, adică pe bani, cu instituția? Este vorba despre evaluarea ”nesatisfăcător” a directorului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPT) Dolj, Amelia Etegan. Aceasta – director evaluat anual cu peste 9 în ultimul deceniu – a declarat, într-o conferință de presă, că ”au existat vicii clare de procedură a organizării evaluării managementului, mergând de la deficienţe în organizare, incompatibilitate, nerespectarea principiilor de imparţialitate şi independenţă, lipsa responsabilităţii, competenţei, eficienţei, corectitudinii şi conştiinciozităţii şi a altor principii invocate în Ordinul Ministerului Culturii 2799/2015 pentru Aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management”, explicând în clar atât relațiile profesionale pe care le-a avut în trecut cu membrii comisiei, cât și incompatibilitatea acestora din punct de vedere al studiilor de specialitate. Etegan a mai declarat, de altfel, că va depune și plângere penală la adresa acestora. Unul dintre membrii comisiei, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj Oana Bică, a spus că săptămâna viitoare va fi organizată reevaluarea directorului CJCPT și că ea va fi din nou în comisie, pentru că nu e incompatibilă. Noi spunem că e și încă grav, dar, mă rog, ce dispun oamenii PSD e cam lege și pentru procurori, și pentru judecători… Mă voi rezuma la atât, deocamdată, pentru că, repet, am fost luat puțin pe nepregătite. Dar subiectul promite…
