Statul român şi-a exprimat oficial intenţia a de a se îndrepta împotriva Prefecturii Dolj printr-o acţiune în regres, pentru ca funcţionarii vinovaţi de nesoluţionarea dosarului retrocedării Grădinii Botanice să suporte consecinţele. Este vorba de despăgubiri de 115.000 de euro plus cheltuieli de judecată de peste 3.000 de euro la care CEDO a obligat statul român pe 12 octombrie 2010, în cazul Maria Atanasiu şi alţii contra României. Reclamanta a solicitat Universităţii din Craiova despăgubiri în 2001, notificând cu actele de proprietate ale părinţilor săi. Universitatea a recunoscut dreptul deproprietate, dar a îndreptat cererea către Prefectura Dolj. Tot în 2001, reclamanta a chemat Universitatea în instanţă, însă Tribunalul Dolj a respins în 2003 cererea reclamantei, pe motiv că e prematură, prefectura nepronunţându-se până la acea dată. La apelul reclamantei, Curtea de Apel Craiova a desfiinţat sentinţa tribunalului, dispunând acordarea de reparaţii. Toate părţile au atacat apoi decizia Curţii de Apel Craiova. Reclamanta a invocat faptul că instanţa nu a stabilit cine anume trebuie să plătească.
Prefectura, vinovată
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursurile pe 30 martie 2006. Interesant este că, în februarie 2006, pe vremea actualului prefect Nicolae Giugea, Universitatea din Craiova îi propunea prefecturii acordarea despăgubirilor către reclamantă, conform deciziei din 2003 a Curţii de Apel Craiova. Nimic nu s-a întâmplat, însă, statul ajungând astfel dator către reclamantă. Ministerul Finanţelor Publice a solicitat în regim de urgenţă Prefecturii Dolj să comunice persoanele responsabile şi circumstanţele în care acestea au provocat daunele – rea-credinţă sau neglijenţă -, ambele încadrate de Codul Penal. Până la această oră, Prefectura Dolj nu a transmis vreo comunicare Ministerului Finanţelor. Marian Bădîrci
