În 2024, Direcția de Impozite și Taxe a Primăriei Craiova emitea o decizie de impunere de 5,2 milioane de lei, cu titlu de impozit pe clădiri, în sarcina societății comerciale Trialuri Oncologice SRL, dări aferente anilor 2023 și 2024. Paranteză (primul semn de întrebare): cum rataseră în 2023 impunerea a peste o jumătate de milion de euro, în condițiile în care contribuabilii de rând sunt executați prin blocarea conturilor pentru doi lei, fără somații și fără comunicarea deciziilor de impunere, proceduri obligatorii conform legii?
În fine, documentul a instituit panica în aria de influență a primarului Olguța Vasilescu, pozată cu deținătorul societății debitoare și cu ministrul Sănătății PSD, Alexandru Rafila, la deschiderea unui centru oncologic aparținând familiei doctorului Michael Schenker, adică SC Trialuri Oncologice SRL.
Decizia DIT Craiova s-a bazat corect din punct de vedere legal pe prevederile Codului Fiscal, conform cărora imobilele în care se desfășoară activități economice – inclusiv prestări de orice tip de servicii PE O PiAȚĂ – vor fi impozitate!
Tot la acea vreme erau în vigoare și niște prevederi – art. 456, Cod Fiscal, de exemplu – potrivit cărora anumite încăperi în care se desfășoară activități medicale, sunt scutite de la plata impozitului.
Atenție, nu este vorba despre servicii prestate pe o PIAȚĂ, adică la care beneficiarul are alternativa, în sensul că poate alege altceva, atâta timp cât plătește, cum este cazul în discuție, ci despre servicii delimitate de Statul Român pentru protecția populației și accesul acesteia la minimul necesar: medicina de familie, urgențe, stomatologie etc.
Dar vom reveni la interpretare.
Evident, operatorul economic vizat de impunere a atacat în instanță decizia DIT Craiova, în 2025, obținând, până la judecarea pe fond a cererii de anulare, suspendarea executării silite demarate de primărie.
Paranteza 2 – dintr-un extras al motivării judecătorilor Curții de Apel Craiova rezultă grija magistraților pentru un privat aproape sărac, dar și pentru angajații care ar fi puși în situația de a rămâne fără un loc de muncă, sanchi!
Se întâmpla de 20 martie 2025, urmând ca, pe fond, acțiunea să fie judecată pe 24 iunie 2025.
Paranteza 3 – până la acel moment, majoritatea covârșitoare a magistraților chemați să judece astfel de litigii dăduseră câștig de cauză autorităților locale, întrucât presupusele confuzii generate de normative incidente existau doar în capul acelora care voiau să scape de impozit. Culmea, chiar și în cazurile unor cabinete medicale de familie, unde, într-adevăr, situația stă altfel, atâta vreme cât acestea nu operează pe o PIAȚĂ, ci sunt arondate de Ministerul Sănătății iar relația lor comercială nu este cu beneficiarul serviciilor, judecătorii au ales să nu anuleze deciziile de impunere.
În fine, ce scoate Craiova din tot acest spectru al impunerii-contestării impunerii este că, pe 24 iunie 2025, procesul DIT – SC Trialuri Oncologice SRL s-a închis pentru… lipsa obiectului muncii, adică decizia de impunere 432468/09.12.2024, de 5,2 milioane de lei, a DIT Craiova, dispăruse!!
Curat penal, zice codul cu același determinant gramatical, atunci când, prin fapta sa, funcționarul public a obținut un beneficiu pentru sine sau pentru altul. În acest caz – plus un milion de euro pentru Schenker.
Legal, singura variantă pentru DIT era să-și mențină și să-și apere decizia în instanță. Care, reținând o eventuală încălcare a legii, ar fi anulat-o. Sau ar fi amânat sentința până o rezolva cineva…
Să fi sunat Lia (Savonea, președinte înalta Curte de Casație și Justiție), cum îi e obiceiul, și să le explice juriștilor DIT că va da o decizie un an mai târziu, ca să-i scoată din culpă?
Spirit de glumă, ÎCCJ nu poate modifica legile române, poate doar să-i îndrume pe magistrați să adopte o anumită direcție în interpretarea acestor legi, atunci când judecă.
Ceea ce s-a și întâmplat, însă un an mai târziu, decizie ce constituie nu o cale ”de scăpare” pentru Primăria Craiova, lipsită de interes în a încasa 5,2 milioane de la milionarii în euro care fac afaceri pe pământul craiovenilor, ci încă un motiv de incriminare.
Iată de ce…
E clar de acum că invocarea lipsei de interes, respectiv anularea deciziei de impunere a unui milion de euro impozit pe clădiri reprezintă – o spune Codul Penal, nu noi – infracțiune.
O arată însă, indirect, și Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2026, prin Decizia nr. 67 din 4 mai, în ciuda faptului că, subjugând limba română, codul fiscal și toți termenii tehnico-administrativi din textele legilor românești, instanța deliberează că o activitate economică nu e o activitate economică, dacă o primărie vrea să nu fie!
Însă, până să decidă modelul de interpretare a legii, obligatoriu de aici-înainte pentru instanțele supuse, ÎCCJ recunoaște că, potrivit Codului fiscal și normativelor tangente speței în discuție, transpunerea firească a prevederilor în circuitul juridic al stabilirii-impunerii obligațiilor fiscale este IMPOZITAREA clădirilor în care se desfășoară activități economice în sensul Codului fiscal, deci inclusiv al serviciilor medicale în regim de piață.
DAR…
Cu toate acestea, pentru a nu fi încălcat principiul concurenței – sâc! – nu ar fi totuși echitabil ca un spital de stat – gestionat din puținii bani publici, vai mama lui, care nici nu produce profit și care există doar pentru a asigura tratamentul minim obligatoriu într-o țară cotată peste lumea a treia – să nu plătească impozit pe clădire, iar o fabrică de bani privată, gen clinicile SC Trialuri Oncologice SRL, să plătească!!
Ați prins-o, da? Ok. atunci asta e.
Scutirea/reducerea e facultativă și aplicabilă doar prin hotărâre de consiliu
Decizia din 2006 a aparatului Lia Savonea nu are, oricum, nicio relevanță, pentru că, încă înainte de emiterea sa, legiuitorul lămurise lucrurile, la începutul acestui an, prin modificarea Codului Fiscal, în sensul delimitării activităților economice din domeniul sanitar și al legiferării procedurii de acordare a facilităților, în nici un caz obligatorii, cum le sugera madam Lia magistraților.
La acest moment, scutirea este facultativă și posibilă doar prin hotărâre a consiliului local, conform art. 456 alin.2), lit. n) din Codul Fiscal:
„(2) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorat/datorate pentru: (…) n) clădirile unităţilor sanitare private, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din domeniul sănătăţii, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.”
Adică, dacă administrația dorește să bage niște bani în buzunarului unui ”sărac” proprietar de clinică, fundamentează și propune consilierilor locali reducerea în parte sau eliminarea impozitului datorat de respectivul, urmând ca aleșii să-și exprime votul.
P.S. În 2006, după șase luni de la intrarea în vigoare a noilor prevederi, Consiliul Local Municipal Craiova nu a decis – nici nu a fost chemat s-o facă – vreo scutire de impozit sau reducere a acestuia pentru unitățile medicale private. Ceea ce înseamnă că municipalitatea va avea cele mai mari încasări din taxe și impozite din 2020 – încoace, având în vedre câte zeci de milioane de euro – impozite pe clădirile clinicilor private – nu vor fi fost percepute, nu?
Cred că e exagerat, totuși… Câți să se fi pozat cu primărița…