Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor,
Mulți politicieni se tem să vorbească despre lipsa de modernizare a administrației publice locale și centrale a României, deși în aceste zile comemorăm 32 de ani de la căderea celui mai opresiv regim politic din istoria românilor, regimul comunist. Reținerea nu vine din cauza incapacității de a observa, ci din teama de a nu deranja colegi sau prieteni care nu manifestă eficacitate în actul administrativ. Lipsa de viziune și de coordonare a politicilor în plan local, regional și național se vede la fiecare pas pe care îl facem prin localitățile țării, fie că e comună, oraș, municipiu sau chiar Capitala țării. Infrastructura de transporturi, școlară, sanitară, utilitățile de bază sunt ciuntite în proiecte disparate, cu standarde tehnice și de calitate diferite, cu prețuri diferite de achiziții și cu eficacitate îndoielnică aproape în toate situațiile.
Stimați colegi,
Adevărata guvernare în toate statele dezvoltate ale Uniunii Europene este guvernarea locală. Autoritățile administrației publice locale sunt cele care realizează cele mai îndrăznețe proiecte, însă toate sunt făcute după strategii multianuale, după coordonare în plan regional și național, după o logică funcțională care aduce beneficii în ansamblu, nu numai unora. Această situație favorabilă este posibilă pentru că în Europa dezvoltată descentralizarea administrativă nu este doar un slogan, ci un principiu funcțional, atât la nivel decizional, cât și financiar. Din păcate, în România se vorbește de peste două decenii despre descentralizare administrativă, însă, decizie fără bani nu există.
Stimați colegi.
Principala piedică în calea reformării administrației publice locale și centrale a fost reprezentată chiar de guvernele țării, care au agreat ideea ca edilii locali să rămână într-o stare de dependență financiară de ”șefii” vremelnici de la București. Primarii care mai reușesc să facă proiecte pentru comunitățile lor reușesc acest lucru numai trecând prin umilință și așteptând cu orele pe la ușile miniștrilor de la București. Paradoxal este faptul că așteaptă să primească bani realizați chiar pe teritoriul propriilor unități administrativ-teritoriale, pentru că centralizarea financiară ia banii de la nivel local și îi duce la București, ca apoi aceștia să se întoarcă, în funcție de mofturile Guvernului, tot la nivel local, nu neapărat în aceeași localitate. Vreau să cred că banii mulți care vor veni prin PNRR și următorul exercițiu financiar multianual vor fi cheltuiți într-o logică integrată la nivel național, astfel încât țara să nu mai arate ca un mozaic în care să persiste decalajele de dezvoltare, de improvizații și de investiții fără logică.
Vă mulțumesc,
Nicolae GIUGEA
Deputat