Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Nu s-a întrebat nimeni de ce, în mai multe rândul, cetățenii elvețieni au refuzat, prin referendum, prin voința lor, să aibă o lege care să stabilească nivelul salariului minim care se poate acorda salariaților la nivel național? Și, în cazul Confedereației Elvețiene, nu vorbim despre un salariu minim de câteva sute de euro, ci de peste 3700 de euro, adoptat temporar într-un canton francez, nu la nivel național.
Nu își pune nimeni întrebarea de ce, în România, unul din trei angajații din economie e plătit cu salariul minim? Personal, nu intru între cei care freamătă de bucurie după decizia europeană de uniformizare a salariului minim pe economie la nivelul statelor membre, pentru că și teoria, dar și practica ne demonstreză că prezența salariilor mici este expresia economiilor slabe, slab capitalizate, cu productivitate redusă a muncii. Apoi, nu cred că ne dorim ca toți angajații din țară să aibă salarii minime, ci salarii mari, obținute în domenii tehnologice de vârf, cu valoare adăgată brută superioară.
Stimați colegi,
În nicio economie nu vor exista salarii mari, atâta vreme cât activitățile productive sunt bazate pe o utilizare intensivă a muncii slab calificate, în detrimentul muncii superior calificate și dotate cu elemente moderne și performante de capital. Dacă ne uităm la evaluările Băncii Naționale și ale Comisiei Europene, în România doar câteva zone, cum ar fi București-Ilfov, Cluj sau Sibiu, au economii bazate pe activități superioare, lucru reflectat și în nivelul salariilor din aceste regiuni. Dar ce ne facem cu restul țării, unde productivitatea este mică și salariile pe măsură.
Stimați colegi,
La Craiova suntem norocoși că un investitor precum Ford generează valoare adăgată mare, transfer de tehnologie și efecte pozitive în economia județului. La fel se bucură și argeșenii cu fabrica Dacia. Dar, cu o floare, nu se face primăvară! Pentru dezvoltarea economică puternică avem nevoie de mulți investitori puternici, care să stimuleze și dezvoltarea capitalului autohton. Este îmbucurător faptul că investițiile străine directe au crescut substanțial în anul 2022, demonstrând că România are încă multiple atuuri de competitivitate: angajați bine calificați, resurse de calitate. Însă, știm cu toții că investițiile majore se duc tot în zonele puternic dezvoltate, acolo unde se interconectează cu alte investiții deja existente și unde administrațiile locale primesc investitorii cu brațele deschise, nu îi gonesc de la ușă. De aceea, cred că atenția actualei coaliții de guvernare ar trebui să se concentreze pe o distribuție armonioasă a investițiilor publice și private la nivel național și pe o atenuare a decalajelor de dezvoltare între provinciile țării. Doar atunci vom avea și la Craiova și la Calafat salarii mari ca la București sau Cluj Napoca.
Vă mulțumesc,
Nicolae GIUGEA
Deputat