Alegeri 2024. 12 în cursa pentru Craiova

Doljenii sunt așteptați pe 9 iunie să își aleagă noii primari, dar și o nouă conducere a județului. 12 candidați s-au înscris la alegerile din iunie pentru a obține fotoliul de primar al Craiovei, în timp ce pentru cel de președinte al Consiliului Județean Dolj se vor lupta 6 candidați.
Dintre cei 12 care pretind mandatul de primar al Craiovei, 4 sunt femei: actualul primar Lia Olguța Vasilescu – susținută de PSD, Elena Oancea – candidat independent, Gabriela Porumboiu – Partidul Oamenilor Tineri, Emilia Neagu – Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei).
Mai participă Nicolae Giugea – din partea PNL, Aurelian Leonard Dan – candidat independent, Marian Vasile – din partea AUR, Ștefan-Claudiu Vava – din partea Pro România, Cosmin Poteraș – REPER, Emil Iulian Mladin – Partidul Alternativa Dreaptă, Diaconu Răzvan – SOS, Marius Alexandru Mirea – Liga Acțiunii Naționale.
Pentru Consiliul Local, craiovenii vor avea de ales între PSD, PNL, Pro România, Partidul Oltenilor, AUR, Alianța Dreapta Unită, Partidul Oamenilor Tineri, SOS, Blocul Suveranist Român, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Liga Acțiunii Naționale, REPER, PUSL. De asemenea, Aurelian Leonard Dan s-a înscris și pentru un loc în Consiliul Local Craiova, ca independent.
Președinția Consiliului Județean Dolj este râvnită doar de bărbați susținuți de partide politice.
Candidații sunt actualul șef al administrației doljene, Cosmin Vasile – PSD, Nicușor Roșca – PNL, Cezar Drăgoescu – Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei), Marin Costache – SOS, Ringo Dămureanu – AUR, Gheorghe Popa – Ingineru (Partidul Liga Acțiunii Naționale).
Pentru Consiliul Județean, doljenii vor avea de ales dintre candidații partidelor PSD, PNL, AUR, Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei), SOS, Partidul Oltenilor sau Partidul Liga Acțiunii Naționale.

Reguli stricte în campania electorală
Conform legii, în campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.
Este interzisă însă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.
Legea mai spune că, în campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. Sunt interzise, de asemenea, orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
În această perioadă, radiodifuzorii publici sunt obligați să reflecte campania electorală echitabil, echilibrat și imparțial. Candidații care au funcții publice pot să apară în emisiunile informative, dar strict pentru probleme legate de funcția pe care o au. Altfel, vor apărea, la fel ca și ceilalți candidați, în emisiuni electorale și de dezbatere electorală. Este interzisă cumpărarea de spații de emisie pentru clipuri sau emisiuni electorale.
Pentru a se promova, candidații pot folosi, pe lângă afișe electorale, materiale de propagandă electorală difuzate de mass-media audiovizuală și cele online, publicitatea în presa scrisă, broșuri, pliante și alte astfel de tipărituri.
Nu au voie însă să finanțeze colantarea vehiculelor cu sloganuri electorale, nici spectacole, focuri de artificii, nu au voie să cumpere și să împartă diverse bunuri, precum pixuri, căni, calendare bisericești, găleți, produse alimentare, alcoolice, ori vestimentare care ar putea determina alegătorul să voteze pe cineva anume.
Nerespectarea legii poate duce la amenzi de până la 25 mii lei.