- Claudiu Manda, Victor Ponta
Victor Ponta s-a remarcat în nenumărate rânduri pentru gafele pe care le-a făcut, minciunile spuse şi chiar limbajul total nepotrivit funcţiei de premier. Vom vorbi acum doar despre câteva dintre ele. Prezent, în calitate de premier, pentru a inspecta daunele după inundaţiile din Teleorman în aprilie 2014, Ponta a fost surprins de camerele de luat vederi în timp ce se adresa ministrului Apelor, Doina Pană, cu „fă”. „Tu ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de nişte inundaţii?”, i-a spus Ponta Doinei Pană. Deşi mai mulţi specialişti au făcut inclusiv o analiză audio din care a reieşit clar că acelea au fost cuvintele lui Ponta, acesta a negat în permanenţă. Tot atunci, Ponta a fost surprins de camere de luat vederi, în timp ce se afla într-o barcă pneumatică. Barca în care era Ponta a fost împinsă de pompierii de la ISU, în zone în care apa nu ajungea nici până la genunchi. Asta în timp ce jurnaliştii şi localnicii mergeau prin apă. Un alt moment penibil şi memorabil, din nefericire, a fost întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, întâlnire în care s-au purtat discuţii despre sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu 5 procente. Înregistrarea discuţiei a fost dată publicităţii de către administraţia prezidenţială în luna iulie, după ce Victor Ponta l-a acuzat pe şeful statului de “comportament bădărănesc” faţă de Ioana Petrescu, în timpul discuţiilor care au avut ca temă proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte, măsură considerată nesustenabilă de şeful statului. Imaginele au arătat un premier şi un ministru de finanţe ai unei ţări europene, total nepregătiţi.
S-au uitat pe pereţi, nu au spus mai nimic. Mai mult, când preşedintele Traian Băsescu a făcut vorbire de Obiectivul Bugetar pe termen Mediu – denumit pe scurt MTO, Ponta a rămas blocat, neînţelegând despre ce a fost vorba. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, susţinută de Victor Ponta, întrebată în mai multe rânduri de preşedinte de ce susţine concret măsura reducerii CAS cu 5 procente, a declarat că este proiectul ei „de suflet”. Imaginile le ştiţi cu toţii, au trecut chiar graniţele ţării, dar dacă doriţi să le revedeţi, accesaţi link-ul din articolul publicat pe site-ul www.editie.ro. Un alt moment ridicol, dar de neconceput a fost acela în care Guvernul României, în frunte cu Ponta susţineau că economia ţării este înfloritoare, iar europenii, pe datele transmise lor de România, anunţau că ţara noastră este în recesiune tehnică. Institutul Naţional de Statistică a publicat pentru ţară date în care totul era prezentat în “roz”, iar în Europa au ajuns datele corecte. Nici astăzi, Victor Ponta şi apropiaţii lui nu recunosc că ţara are probleme financiare. Nu mai vorbim de promisiunile din campaniile electorale din 2012, de locuri de muncă, autostrăzi şi altele, promisiuni care de mai bine de doi ani de zile de când se află la guvernare Ponta nu a reuşit să le ducă la îndeplinire.
În plus, deşi vorbeşte despre o justiţie independentă, Ponta a ţinut partea unor puşcăriaşi, puşcăriabili precum Adrian Năstase, Dan Voiculescu şi chiar Adrian Duicu, baronul PSD de Mehedinţi acuzat că a făcut trafic de influenţă chiar din biroul premierului. Într-un singur capitol a fost consecvent-”Jos Băsescu, jos băsiştii”. Asta spune în permanenţă Ponta, asta spun social-democraţii. Pentru fiecare greşeală, fiecare eşec, al său, Ponta dă vina pe şeful statului. Victor Ponta vorbeşte acum despre „unire”. “Preşedintele care uneşte”, este tema de campanie pentru alegerile din noiembrie a lui Ponta. Problema este că realitatea realizărilor sale este alta. Oricine a îndrăznit să critice acţiunile lui Ponta, ale guvernului, miniştrilor, ale parlamentarilor susţinuţi de PSD sau ale autorităţilor locale şi judeţene social- democrate, a fost catalogat drept „băsist”. Astfel, ţara a fost împărţită în două categorii: cei care susţin PSD şi pe Ponta şi „băsiştii”. Asta a avut consecinţe: agresiuni verbale, agresiuni fizice, presiuni la locul de muncă. Puterea actuală pare să nu accepte independenţa şi nici ideea de neutralitate. Principiul după care se ghidează este: „Nu eşti cu noi, eşti împotriva noastră!”. Vom reveni cu exemple în acest sens pe parcursul campaniei electorale. www.editie.ro