Potrivit estimărilor făcute în funcţie de datele existente până acum, la nivelul judeţului Dolj ar mai fi nevoie de circa 15.000 de hectare de teren pentru ca revendicările să fie soluţionate pozitiv, în baza şi în textul Legii 165 din 2013, a restituirii proprietăţilor. Conform aceloraşi informaţii, ar fi identificate ca disponibile circa 6.000 de hectare de pământ, după cum susţin reprezentanţii Prefecturii Dolj. Inventarierea nu s-a terminat, însă, iar finalul nu este unul de prevăzut. Una dintre necunoscute este grămada de procese, 385, pe rolul instanţelor, prin care este solicitată punerea în posesie. 3.000 de hectare sunt deja “rezervate” pentru punerea în aplicare a altor 252 de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Este puţin probabil ca vreunul dintre primarii unităţilor administrativ-teritoriale pe raza cărora produc efecte aceste hotărâri judecătoreşti să-şi permită să plătească daune cominatorii. O altă necunoscută este raportul între rezultatele sistemelor de măsurare. Procesele-verbale de punere în posesie, de la prima lege funciară încoace, au fost făcute multă vreme din birouri. Este puţin probabil ca, la centralizare, să mai bată limitele şi parcelele cu ce se vede din avion.
Cumpărătorii, cesionarii şi cedenţii nu primesc “în natură”
Este foarte important de reţinut, mai ales de către comisiile locale şi judeţene, că, în situaţia în care proprietarul de drept sau moştenitorii legali ai acestuia şi-au înstrăinat drepturile de proprietate, singura măsură reparatorie de care pot beneficia noii deţinători – în această categorie intrând, între alţii, cumpărătorii şi cesionarii – este compensarea prin puncte, cu valoarea nominală 1 leu. Adică NU RETROCEDAREA ÎN NATURĂ a imobilelor care le-ar fi putut reveni fizic proprietarilor de drept sau moştenitorilor acestora prin aplicarea Legii 165 din 2013. Aceste puncte vor fi mai apoi valorificate, prin intermediul unui fond naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, în patrimoniul căruia vor intra imobile ce nu fac obiectul restituirii în natură.
Nu pot fi depuse noi cereri, dar pot fi completate dosarele
Potrivit legii, proprietarii nu pot depune noi cereri pentru retrocedarea în natură a imobilelor, dar pot obţine de la comisii un termen de 90 de zile pentru completarea dosarelor înregistrate conform normativelor anterioare. Acset tremen poate fi prelungit, spun consilierii ANRP, cu încă 60 de zile, în situaţia în care solcitanţii fac dovada că este nevoie de demersuri către alte instituţii, pentru completarea dosarului.
Autorii trecuţi la despăgubiri îşi pot retrage dosarele
Proprietarii sau moştenitorii acestora care sunt înregistraţi la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru a primi compensaţiile reparatorii prevăzute de legile anterioare, pot opta pentru returnarea dosarelor către comisiile locale de fond funciar, în speranţa că vor putea primi imobilele în natură. În acest sens, autorii vor trimite cereri către ANRP în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 165 din 2013. Pot opta pentru returnarea dosarelor inclusiv persoanele îndreptăţite care deţin titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, dar care nu le-au valorificat.
Nu se mai validează şi nu se mai emite nici un titlu de proprietate
Specialiştii ANRP mai atrag atenţia că, până la întocmirea situaţiei centralizatoare a solicitărilor şi a rezervelor de imobile la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se suspendă activitatea comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti. Cu alte cuvinte, nu se validează sau invalidezaă nici o poziţie, nu se eliberează nici un titlu de proprietate şi nu se pune nimeni în posesie. Marian Bădîrci