ASOCIAŢIA CREDIS – Centrul de Resurse pentru Educaţie, Dezvoltare şi Incluziune Socială – a luat act de aşa zisul fenomen de „încoronări” care se petrece de ani buni în România, fenomen neconform cu vreo realitate. Din cauza confuziilor care se fac de către populaţia majoritară, din necunoaşterea corectă a specificului neamurilor de rromi, ne simţim datori să aducem câteva explicaţii privitoare la neamul căldărarilor şi la anumite tradiţii anacronice pe care aceştia le păstrează aducând prejudicii de imagine celorlalţi rromi, dar şi populaţiei majoritare.
- Tradiţia încoronării unor „regi” şi „împăraţi” fără regate şi împărăţii şi cu supuşi, de cele mai multe ori, imaginari;
Este o aşa zisă „tradiţie” întâlnită numai la neamul căldărarilor (din cele peste 40 de neamuri de rromi existente !). Este izvorâtă numai din orgolii personale şi perpetuată ca atare aducând în realitatea contemporană aspecte de operetă, derută şi confuzii privind cunoaşterea în ansamblu a rromilor şi a specificului lor etno-cultural. La un moment dat, numai în România, existau cel puţin doi regi (Cioabă Florin, la Sibiu, Tănase Ion, la Rm. Vâlcea), un împărat (Iulian, la Sibiu) şi un prinţ (prinţul Leo, la Strehaia). Faţă de această situaţie, ne punem următoarele întrebări:
- Cum acceptă clasa politică românească apariţia unor „regi” pe teritoriul naţional, după cum precizează Constituţia României: „unitar şi indivizibil”? Cum priveşte clasa politică românească banalizarea şi terfelirea, în acest mod, a ideii de regalitate (chiar dacă în prezent România este o republică !), istoria României având o îndelungată tradiţie a regalităţii, în prezent o Casă Regală şi un fost rege în viaţă ?
- Cum acceptă Biserica Ortodoxă Română ca reprezentanţi ai săi să-şi dea girul, printr-un ritual religios, la „înscăunările” unor „regi” care nu reprezintă pe nimeni şi nici măcar o tradiţie a rromilor ?
- Cum au acceptat ceilalţi rromi ideea existenţei acestor „regi” în condiţiile în care încearcă în manieră modernă să se organizeze pentru a se integra în contemporaneitate?
Facem, pe această cale, un apel la toţi cei implicaţi, direct sau indirect, în această situaţie penibilă să-şi precizeze poziţia şi să ia atitudine pentru lămurirea aspectelor arătate mai sus în spiritul Constituţiei României, al respectului faţă de istoria acestei ţări şi al aspiraţiilor de mai bine ale poporului român din care o parte dintre rromi fac parte integrantă.
- Pervertirea tradiţiei Kriss Rromano (Judecata ţigănească) de către Dorin Cioabă (fiul „regelui” căldărarilor, Florin Cioabă, din Sibiu);
În anul 2012, Dorin Cioabă a instituit la Sibiu un aşa zis „Tribunal al rromilor” imitând structurile şi simbolurile unui tribunal instituţional clasic, declarându-se „preşedinte/ judecător” al acestuia cu drept de a emite „decizii” scrise pentru aşa-zisele „sentinţe” emise de respectiva „instituţie juridică”.
Pentru cei care nu cunosc adevărata tradiţie a rromilor: Kriss Rromano este o judecată tradiţională în comunităţile de rromi menită să rezolve anumite conflicte sociale dintre membrii unei comunităţi; judecata se aplică unor conflicte minore care pot fi rezolvate, după cutumele organizaţionale ale rromilor, prin mediere şi respectarea opiniei, în acest sens, a unor membri mai vârstnici şi mai înţelepţi ai comunităţii; niciodată Kriss Rromano nu s-a angajat în rezolvarea unor cazuri grave şi nu s-a substituit instituţiilor abilitate ale statului în ceea ce priveşte expertiza şi decizia de ordin juridic; din acest motiv, apariţia unei structuri juridice care se substituie instituţiilor statului român aduce grave prejudicii ideii de justiţie, cu atât mai mult când apare din perspectiva unei etnii care are o tradiţie respectată strict timp de sute de ani cu menirea de reglare a conflictelor fireşti care apar în relaţiile indivizilor dintr-o comunitate; etnia rromilor, în ansamblul ei, trebuie să se dezică de asemenea iniţiative care conduc, în ochii majoritarilor, la ideea de „stat în stat” într-o perioadă în care eforturile etniei rromilor sunt spre integrarea şi armonizarea deplină cu societatea românească şi instituţiile ei oficiale;
- Tradiţia anacronică a căsătoriilor timpurii specifică tot neamului rromilor căldărari;
Populaţia majoritară are cunoştinţă despre această tradiţie a rromilor, dar din necunoaşterea specificului întregii etnii extrapolează ideea existenţei acestor practici la nivelul tuturor rromilor fapt care nu este, nici pe departe, adevărat; fără îndoială că, la începutul secolului XXI, această practică apare drept anacronică şi primitivă în condiţiile în care unor copii de 9-10-11 ani li se răpeşte copilăria fiind obligaţi să se integreze în instituţia socială a căsătoriei; este evident că, din momentul producerii unei asemenea căsătorii, copiii sunt sustraşi procesului instructiv-educativ instituţional luînduli-se dreptul elementar la educaţie şi la o dezvoltare psiho-somatică armonioasă fiind forţaţi să trăiască într-o tradiţie anacronică;
Facem apel, prin prezentul comunicat, la instituţia Protecţia Copilului şi alte instituţii ale statului român care se pot implica în monitorizarea şi soluţionarea acestei probleme pentru integrarea grabnică a copiilor rromilor căldărari în procesul educaţional instituţionalizat şi convingerea acestor etnici rromi să renunţe la practica negativă a căsătoriilor timpurii prin care se aduce un prejudiciu imens unor copii, dar şi etniei româneşti şi societăţii româneşti în ansamblul ei.”, se arată într-un comunicat CREDIS, sub semnătura preşedintelui Romeo Tiberiade.