Craiova. Bulgaria și România, notificate de Comitetul Espoo în problema Kozlodui, după plângerea transmisă de ARC

În vreme ce statul doarme, concentrat pe ordonanțe de spălat hoția politică și de băgat banii contribuabilului în buzunarele bancherilor și ale companiilor din energie, unii pot fi preocupați și de sănătatea românilor. În problema centralei nucleare de la Kozlodui, Bulgaria și România au fost notificate deja către Comitetul de Implementare al Convenției Espoo să transmită informații referitoare la extinderea licențelor de funcționare ale reactoarelor 5 și 6, ca urmare a unei petițiii înaintate de Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC), prin av. Lucian Săuleanu. Comitetul de Implementare al Convenției Espoo a informat ARC vinerea trecută că, la a 44-a sesiune a Comitetului, care a avut loc la Geneva între 12 și 15 martie, membrii prezenți au analizat informațiile transmise de organizația din Bănie în anul 2018 cu privire la centrala nucleară din Bulgaria. În petiția adresată de ARC, președintele asociației, av. Lucian Săuleanu, a invocat mai multe nelegalități care au fost săvârșite în cadrul procedurii, precum  lipsa derulării unei evaluări de impact asupra mediului în context transfrontalier, așa cum prevede Convenția Espoo, privind prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Kozlodui de către statul bulgar. Autoritățile bulgare au considerat că este „improbabil ca efectul în context transfrontier să fie unul semnificativ”, deși distanța de granița cu România este de numai 4 kilometri, iar reactoarele 5 și 6 au deja o vechime de 30 de ani, cu durată de viață inițială expirată, și vor funcționa încă atât ca urmare a extinderii licenței. Comitetul de Implementare a Convenției Espoo a transmis solicitări de informații și clarificări atât Bulgariei, cât și României, care trebuie să ofere un răspuns până la data de 1 iunie 2019. În luna septembrie 2019, subiectul va fi abordat din nou de către Comitet, au arătat reprezentanții ARC.

Autoritățile din Dolj, indiferente

Luminița Simoiu, președinte al Asociației Civice pentru Viață și reprezentant al Platformei civice anti-Kozlodui, prezenta anul trecut o statistică a tipurilor de cancer apărute la copiii din Dolj, îndeosebi în partea sudică, învecinată Bulgariei. Nu că Bănia ar fi ferită, de parcă ar conta pentru radiații 70 de km. Riscul nuclear planează asupra întregului teritoriu al României, iar ce poate lăsa în urmă un eveniment precum Cernobâl (Ucraina, 1986) sau Fukushima (Japonia, 2011) nici nu vrem să amintim. Asociațiile civice implicate în stoparea escaladării pericolului nuclear de la Kozlodui au solicitat, anul trecut, chiar organizarea unui referendum, al cărui demers putea fi utilizat atât la nivel național, prin presiuni asupra administrației în scopul adoptării măsurilor radicale de ocmbatere, cât și la nivel internațional, fiind vorba de un eveniment cu impact într-o arie transfrontalieră din cadrul Uniunii Europene. La Craiova, referendumul nu a fost privit cu ochi buni de administrația PSD, primarul Craiovei, Mihai Genoiu, părând mai mult interesat de justificarea cheltuielilor cu organizarea, decât cu eliminarea amenințării cu orice preț. Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, mult mai libertin în exprimare decât primarul Genoiu, a condamnat, la nivel declarativ, inclusiv de inacțiunea propriului guvern, însă n-a văzut până acum vreun document oficial prin care autoritățile Doljului să ceară explicații administrației centrale și să o avertizeze că, la un moment dat, escaladarea primejdiei nucleare de la Kozlodui poate genera fenomene sociale de anvergură, pe lângă cele deja provocate. Revenim